• Cristi Godinac, preşedintele MediaSind:
“Amendamentul privind apărarea siguranţei naţionale deschide larg poarta autorităţilor la abuzuri şi cenzură”
Ziarul Bursa.ro, autor George Marinescu: Protecţia surselor din mass-media se va opri în zidul de beton creat de excepţia apărării siguranţei naţionale, excepţie impusă de Franţa şi aprobată de membrii Consiliului Uniunii Europene în viitorul Act European pentru libertatea presei, potrivit unui material de presă publicat de Euractiv.
Prin amendamentul impus de Franţa, orice ziar, post de radio sau post tv va fi obligat să îşi divulge sursele care au stat la baza unui material de presă atunci când statul de origine consideră că articolul respectiv oferă date care aduc atingere securităţii naţionale. Exprimarea din viitorul act european ce va reglementa libertatea mass-media este ambiguă, atât timp cât lasă la latitudinea statului membru UE să aprecieze care sunt situaţiile în care un articol de presă pune în pericol siguranţa naţională.
Mergând pe logica şi argumentele franceze expuse în şedinţa Consiliului UE, am putea spune că ziarul BURSA ar putea fi obligat de statul român să îşi dezvăluie toate sursele care au stat în spatele materialelor legate de nefinalizata achiziţie a corvetelor pentru Forţele Navale Române, mai ales că într-unele dintre articole am dezvăluit modul în care angajaţii MApN s-au supus cerinţelor celor de la Naval Group şi de la Ambasada Franţei la Bucureşti.
Ar putea aceste articole să fie considerate drept unele legate de siguranţa naţională? Cu certitudine da, dacă varianta actuală a Actului European pentru libertatea presei, aşa cum se află ea pe masa de lucru a Consiliului UE va fi aprobată de Parlamentul European şi de Comisia Europeană.
Dezvăluirea surselor de către mass-media în astfel de cazuri ar încălca şi principiul protecţiei avertizorilor publici. Mulţi dintre funcţionarii publici se tem să apeleze la legea avertizorilor deoarece susţin că vor fi supuşi ulterior unei presiuni constante din partea factorilor de decizie care rămân într-o instituţie publică sau alta. Şi de aceea, de foarte multe ori aceşti funcţionari aleg să transmită către mass-media, neoficial, datele pe care le deţin şi care reliefează o stare de fapt care încalcă legislaţia în vigoare. Obligaţia mass-media de a dezvălui aceste surse în cazul în care materialul de presă s-ar referi la chestiuni care ţin de siguranţa naţională le va tăia acestor funcţionari publici orice elan cu privire la dezvăluirea către presă a unor fapte, acte sau documente care se situează dincolo de limitele legale, ştiind că nici jurnaliştii nu îi mai pot proteja.
Iar protecţia respectivă dispare dacă luăm în considerare că, în baza actului agreat de membrii Consiliului UE, statele membre nu mai trebuie să justifice în mod corespunzător şi proporţional măsurile naţionale care îi vor afecta pe furnizorii de servicii media, ci doar să nu ia măsuri care afectează pluralismul sau independenţa editorială a acestor furnizori. Cu alte cuvinte, orice ingerinţă a statului în mass-media va fi permisă cu excepţia celor care reduc concurenţa în piaţa media şi care afectează independenţa mijloacelor de presă.
Această dispoziţie prezintă riscul emiterii unor norme abuzive din partea statului membru UE, inclusiv cu privire la definirea articolelor de presă care ar putea constitui un risc privind siguranţa naţională şi care ar incumba obligaţia ziarelor, posturilor de radio şi posturilor tv să dezvăluie sursele care au stat la baza acestor articole de presă.
Un alt punct controversat îl reprezintă înfiinţarea Consiliului European pentru Servicii Media, care va înlocui Grupul European de Reglementare pentru Serviciile Media Audiovizuale (ERGA). Independenţa acestui nou organism de supraveghere a stârnit dezbateri semnificative, mai ales că în textul iniţial, Comisia Europeană era autoritatea responsabilă pentru numirea secretarului general al acestui Consiliu, ceea ce reprezenta clar o ingerinţă politică, dat fiind faptul că preşedintele Comisiei este întodeauna numit de partidul european cu cel mai mare număr de locuri din Parlamentul European. Totodată Consiliul UE a stabilit că măsurile viitorului Consiliu European pentru Servicii Media trebuie luate cu o majoritate calificată, de două treimi, şi au fost introduşi în ecuaţie experţi naţionali – numiţi de către fiecare stat membru – care vor lucra în cadrul viitoarei entităţi ce se va ocupa de mass-media europeană. Referitor la aceste prevederi, câteva state membre UE şi-au exprimat nemulţumirea, considerând că amendamentele respective nu garantează independenţa viitorului Consiliu European pentru Servicii Media, dar sursa citată afirmă că statele respective nu constituie numărul necesar de voturi care ar putea bloca adoptarea acestui act de către Consiliul UE.
Actul european pentru libertatea presei promovat de preşedinţia suedeză a Consiliului UE propune modificări inclusiv în privinţa alocării fondurilor publice. Astfel, achiziţiile publice privind publicitatea în mass-media vor trebui să fie transparente, deschise, proporţionale şi să includă proceduri nediscriminatorii. Această măsură, menită să evite ingerinţa nejustificată a autorităţilor publice pe piaţa mass-media, a fost extinsă şi la atribuirea de bunuri sau servicii.
Proiectul de regulament privind mass-media mai introduce principiul conform căruia utilizatorii serviciilor media ar trebui să aibă dreptul de a le controla şi gestiona în funcţie de interesele şi preferinţele lor. Importatorii de conţinut media au fost incluşi acum alături de producători şi dezvoltatori în prevederile care acoperă dreptul de personalizare a ofertelor media. Potrivit viitorului act normativ european, aceşti actori trebuie să se asigure că dispozitivele şi interfeţele cu utilizatorul permit acestuia din urmă să modifice setările implicite legate de accesul şi utilizarea serviciilor media.
• Cristi Godinac, preşedintele MediaSind: “Amendamentul privind apărarea siguranţei naţionale deschide larg poarta autorităţilor la abuzuri şi cenzură”
Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, îngrijorată cu privire la actul normativ pregătit de Consiliul UE
Amendamentul impus de Franţa privind dezvăluirea de către jurnalişti a surselor atunci când materialele de presă scot la iveală informaţii care ţin de siguranţa naţională este criticat dur de Cristi Godinac, preşedintele MediaSind, sindicatul jurnaliştilor din România.
“Este clar că nu este în regulă un astfel de amendament pentru că deschide larg poarta autorităţilor la abuzuri şi cenzură! Dacă s-ar adopta o astfel de reglementare sub masca siguranţei naţionale s-ar ascunde multe fapte de corupţie, iar jurnaliştii şi sursele lor ar fi într-un real pericol. Mai ales în România unde politicienii noştri sunt foarte inventivi în ceea ce priveşte aplicarea normelor europene, mai ales în cazul avertizorilor publici, după cum s-a văzut recent. Sau să ne amintim de introducerea în Strategia Naţională de Apărare a «vulnerabilităţii presei» la adresa siguranţei naţionale, prin care jurnaliştii căpătau în ochii oficialităţilor calitatea de terorist. Cu greu MediaSind a reuşit atunci, cu sprijinul Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, să elimine această prevedere impusă de fostul preşedinte Traian Băsescu”, a declarat, pentru ziarul BURSA, Cristi Godinac.
Preşedintele MediaSind ne-a mai spus că va cere explicaţii şi sprijin din partea Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, la care MediaSind este afiliată, pentru ca “astfel de aberaţii care afectează libertatea de exprimare a jurnaliştilor să nu fie legiferate la cel mai înalt nivel”.
Cristi Godinac ne-a precizat că a vorbit pe această temă cu secretarul general al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, Ricardo Gutierrez, care i-a confirmat că şi la nivelul colegilor din Europa există aceeaşi stare de îngrijorare cu privire la actul normativ care e pregătit de Consiliul UE şi că urmăresc îndeaproape toate aceste demersuri privind viitorul regulament al libertăţii mass-media.
“Federaţia Europeană a Jurnaliştilor cere statelor membre UE să elimine excepţia pentru «securitate naţională». Actualul text de compromis al Consiliului UE nu protejează jurnaliştii şi sursele acestora!”, a afirmat Ricardo Gutierrez, secretarul general al FEJ.