Organizațiile și jurnaliștii semnatari cer Guvernului să nu instituie „Ministerul Adevărului” în numele protecției împotriva dezinformării și indiferent de cine este inițiatorul demersului să aibă grijă la implicațiile democratice ale acestuia.
Potrivit unui material publicat de profit.ro, Guvernul României, împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență, dezvoltă o platformă informatică dedicată identificării fake news și a surselor de dezinformare și propagandă, în contextul războiului din Ucraina.
Platforma ar urma să funcționeze în baza unor „markeri” – combinații de cuvinte care ar indica elemente de propagandă pro rusă. Din informațiile din spațiul public, în această categorie ar putea intra și materialele jurnalistice, dar și postările pe rețelele sociale sau bloguri, care atrag atenția asupra faptelor de corupție sau incompetență ale autorităților.
Considerăm că o astfel de inițiativă este inacceptabilă și că prezintă un risc major la adresa libertății de exprimare a cetățenilor români în general, și mai ales a jurnaliștilor care expun probleme din societate. Asumarea de către un grup a poziției de „arbitru al adevărului” arată o profundă neînțelegere a rolului pe care guvernanții trebuie să îl aibă în lupta împotriva dezinformării. În plus, determinarea narativelor și a cuvintelor-cheie este un proces cel puțin arbitrar, făcut în grabă și fără o metodologie.
Atragem atenția guvernanților că „marcarea” discursului critic din societate la adresa autorităților drept propagandă inamică face parte din instrumentele represive ale guvernelor autoritare și plasează România în situația de risc de a deveni chiar societatea antidemocratică pe care guvernanții clamează că vor să o combată.
Derapajul democratic pe care existența unei astfel de platforme îl presupune este foarte periculos. Nu există nicio rețetă după care o dezinformare să poată fi identificată în mod automat. Iar etichetarea drept „fake news” a oricărui conținut neconvenabil este deja un fenomen și în România.
Rolul autorităților într-un stat democratic nu este să crească nivelul de cenzură a informației, ci să guverneze în mod responsabil și înțelept, luând măsuri în beneficiul cetățenilor pe care îi reprezintă. Și mai ales, să le protejeze acestora libertatea, sub toate formele ei, chiar și atunci când nu sunt personal de acord cu asta.
Înțelegem circumstanțele excepționale în care ne aflăm și nevoia evidentă de protejare a spațiului informațional public, dar această protecție trebuie realizată altfel decât prin crearea unei platforme online și pornirea unei „vânători de vrăjitoare”. E nevoie de autorități care să comunice prompt, coerent și transparent în situații de criză și nu numai, care să furnizeze informații atunci când le sunt solicitate și care să nu trebuiască să își ascundă incompetența și corupția prin reducerea numărului de materiale „critice” la adresa guvernanților.
Orice demers care poate limita libertatea de exprimare și impune anumite restricții în numele combaterii dezinformării trebuie să se realizeze transparent și cu maximă răspundere din partea tuturor organizațiilor implicate. Este dreptul oricărei organizații să facă ce activități are în mandat, dar în momentul în care decid un mecanism asumat guvernamental, întregul demers trebuie să fie desfășurat cu maximă transparență.
Semnatari:
Centrul pentru Jurnalism Independent
Funky Citizens
Factual.ro
Sindicatul Roman al Jurnaliștilor – MediaSind
Codruța Simina, Misreport
Comunitatea Declic
Oana Despa, Buletin de București
Ana Poenariu, reporter RISE Project
Bianca Albu, Buletin de București
Expert Forum
Dragoș Stanca, Upgrade 100
Venera Dimulescu, Scena9
Andreea Dogar, greatnews.ro
Anamaria Nedelcoff, Buletin de București
Florin Râșteiu, Buletin de București
Simona Cârlugea – Buletin de București
Tiberiu Lovin – Ceasul Cetății
