Eliminarea organizațiilor sindicale din negocierea colectivă va fi analizată în momentul depunerii cererilor de finanțare în programul PNRR
CE constată că guvernanții români nu au făcut eforturi privind funcționarea dialogului social și a finanțării corespunzătoare a instituțiilor publice de media
Într-un răspuns adresat Federației FAIR-MediaSind ca urmare a unui apel adresat Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, oficialii CE transmit un mesaj ferm guvernanților români privind nerespectarea normelor europene în cazul drepturilor lucrătorilor români din Cultură și Mass-Media. Scrisoarea este semnată de șeful Unității responsabile pentru implementarea Fondului Social European PLUS și pentru Supravegherea pieței muncii și politicilor de protecție socială în România, Emmanuelle Grange, din cadrul Direcției Generale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune.
Intenția guvernanților români de a desființa Opera Națională București, eliminarea organizațiilor sindicale din dialogul social pentru lucrătorii independenți din Cultură și Mass-Media, dar și încălcările drepturilor angajaților din instituțiile publice de media în special din Radio România unde Comisia va continua să analizeze situația radiodifuzorului de serviciu public în cadrul situației grave din această instituție, sunt subiecte fierbinți aflate pe agenda instituției europene.
De asemenea, nerespectarea independenței editoriale, dar și subfinanțarea crasă a instituțiilor de media publice din România, sunt îngrijorări constatate și de oficialii europeni care vor fi luate în calcul în momentul depunerii cererilor de finanțare pentru îndeplinirea jaloanelor din programul PNRR..
Vă prezentăm în continuare textul scrisorii.
Departament Comunicare Federația FAIR-MediaSind
Bruxelles, 4 noiembrie 2024
Subiect: Scrisoarea dumneavoastră referitoare la situația angajaților din sectoarele culturii și media din România – Ares(2024)6196999
Stimate Domnule Paduret,
Vă mulțumesc pentru scrisoarea adresată Președintelui Comisiei Europene, în care exprimați îngrijorări cu privire la situația angajaților din sectoarele culturii și media din România. Scrisoarea dumneavoastră mi-a fost adusă în atenție în calitate de șef al unității responsabile pentru implementarea Fondului Social European Plus și Supravegherea pieței muncii și politicilor de protecție socială în România, în cadrul Direcției Generale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune.
Comisia Europeană pune un accent deosebit pe dialogul social ca cea mai bună modalitate de a asigura că politicile economice și sociale reflectă o abordare echilibrată și sustenabilă a creșterii și dezvoltării, bazată și pe relații sociale echitabile. Acest lucru este de asemenea reflectat în Inițiativa de Dialog Social din 2023 pe care Comisia a prezentat-o pe 25 ianuarie 2023. Orientările Politice ale următoarei Comisii confirmă angajamentul său reînnoit față de dialogul social. În urma propunerii Comisiei ca parte a acestei inițiative, Consiliul UE a adoptat pe 12 iunie 2023 Recomandarea de Dialog Social pentru întărirea dialogului social în UE, care subliniază pe bună dreptate rolul dialogului social și al partenerilor sociali. Paragrafele (2) și (3) ale Recomandării recomandă statelor membre să implice partenerii sociali într-o manieră sistematică, semnificativă și oportună în conceperea și implementarea politicilor de ocupare a forței de muncă și sociale și, acolo unde este relevant, în politicile economice și alte politici publice, inclusiv în contextul Semestrului European, precum și să se asigure că partenerii sociali au acces la informații relevante pentru sectoarele lor de activitate, necesare pentru a participa la dialogul social și la negocierea colectivă.
În conformitate cu articolul 152 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), UE recunoaște și promovează rolul partenerilor sociali la nivel european, având ca scop facilitarea dialogului între aceștia, respectând în totalitate autonomia lor. Funcționarea dialogului social național, inclusiv organizarea specifică a negocierii colective, se află, însă, sub responsabilitatea statelor membre. Este, prin urmare, competența fiecărui stat membru să se asigure că dreptul la negocierea colectivă este respectat pe teritoriul său.
Referitor la primul punct prezentat în scrisoarea dumneavoastră, recunoaștem importanța istorică și culturală a Operei Naționale București și împărtășim îngrijorarea dumneavoastră cu privire la situația prezentată. Instituțiile și organizațiile culturale sunt contributori importanți la economia și societatea europeană, precum și la vitalitatea diversității culturale europene.
Referitor la al doilea punct adus în atenția noastră, aș dori să subliniez importanța rolului pe care media de serviciu public îl joacă în asigurarea unei dezbateri publice pluraliste în Uniunea Europeană. Așa cum subliniază raportul anual al Comisiei privind statul de drept, asigurarea independenței guvernării media de serviciu public este un element cheie al statului de drept, consacrat în articolul 2 din Tratatul Uniunii Europene. În capitolul de țară referitor la România din raportul privind statul de drept din 2024, Comisia a subliniat că nu au existat progrese cu privire la recomandarea de a îmbunătăți guvernarea independentă și independența editorială a media de serviciu public. Raportul se referă la lipsa resurselor financiare adecvate pentru îndeplinirea misiunii lor de serviciu public.
Înțelegem că se discută o inițiativă de reformare a legii privind societățile de radiodifuziune și televiziune publică. Va fi important ca modelul media de serviciu public din România să respecte principiile statului de drept și cadrele legale relevante și să contribuie la promovarea libertății și pluralismului mediatic. Comisia va continua să analizeze situația radiodifuzorului de serviciu public, având în vedere Protocolul nr. 29 privind sistemul de radiodifuziune publică în statele membre, anexat tratatelor fundamentale ale UE. Comisia va lua în considerare și dispozițiile din Legea europeană a libertății mass-media, care vizează asigurarea independenței editoriale a furnizorilor de servicii media de serviciu public, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public, așa cum este definită la nivel național în conformitate cu Protocolul nr. 29. Legea europeană a libertății mass-media, inclusiv dispozițiile sale referitoare la media de serviciu public, va fi aplicabilă începând cu 8 august 2025.
Aș dori, de asemenea, să subliniez faptul că capitolul de țară referitor la România din raportul privind statul de drept din 2024 menționat anterior se referă, de asemenea, la creșterea finanțării media private pentru publicitatea politică de către unele partide politice și la presiunea comercială și politică asupra independenței editoriale care afectează activitatea jurnaliștilor. Comisia va continua să analizeze aceste probleme în următoarea ediție a raportului privind statul de drept.
Referitor la al treilea punct adus în discuție în emailul dumneavoastră, aș dori să vă reamintesc că România s-a angajat să reformeze sistemul de finanțare al sectorului cultural în Planul său Național de Recuperare și Reziliență. Ca parte a acestei reforme, jalonul nr. 345 prevede intrarea în vigoare a legii privind statutul lucrătorilor culturali, care ar trebui să abordeze provocările specifice cu care se confruntă artiștii, lucrătorii culturali și freelancerii în domeniu în ceea ce privește condițiile de muncă, impozitarea, accesul la securitatea socială și remunerația corectă. Comisia va evalua îndeplinirea acestui jalon în momentul în care autoritățile române vor prezenta cererea de plată respectivă.
În legătură cu îngrijorările privind eliminarea dreptului sindicatelor de a reprezenta membrii-freelanceri față de angajatori și instituțiile statului în noua lege a lucrătorilor culturali, ridicate de asemenea în scrisoarea din 29 august 2024 a Alianței Europene pentru Arte și Divertisment (EAEA) adresată președintelui român Klaus Iohannis, trebuie menționat că recentul „Ghid al Comisiei privind aplicarea dreptului concurenței al Uniunii în acordurile colective privind condițiile de muncă ale lucrătorilor independenți” caută să se asigure că dreptul concurenței al UE nu împiedică negocierea colectivă a freelancerilor, în măsura în care aceștia se califică drept persoane self – employed. Este important de menționat că Ghidul nu creează drepturi sau obligații sociale și nu afectează prerogativele statelor membre și/sau partenerilor sociali în ceea ce privește organizarea negocierii colective în cadrul legislației naționale. Documentul clarifică pur și simplu condițiile în care anumiți lucrători independenți și partenerii lor pot intra în negocieri și acorduri colective fără a risca să încalce dreptul concurenței al UE.
În final, aș dori să vă mulțumesc din nou pentru că ați adus aceste îngrijorări în atenția mea. Împreună cu celelalte servicii ale Comisiei, ne vom asigura că le luăm în considerare atunci când ne vom angaja în discuții cu autoritățile naționale române.
Cu stimă,
Semnatura electronica
Emmanuelle Grange
Șef al unității
