Să punem capăt crizei costului vieții: Creșteți salariile, impozitați profiturile, investiți pentru viitor!

 

C Ă T R E,

PREȘEDINȚIA ROMÂNIEI

Domnului Președinte

Klaus JOHANNIS

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

Domnului Prim Ministru

Nicolae CIUCĂ

 

Subiect: Scrisoare privind măsurile urgente necesare pentru a aborda criza costului vieții

transmisă tuturor guvernelor U.E.

 

Stimate Domnule Președinte,

Stimate Domnule Prim Ministru,

 

În data de 7 octombrie 2022, va avea loc la Praga, o Reuniune informală a șefilor de stat sau de Guvern, în cadrul căreia se va aborda, printre alte subiecte de interes major, și situația economică și energetică din Uniunea Europeană.

În acest sens, Confederația Europeană a Sindicatelor, organizația europeană la care C.N.SL.R.- FRĂȚIA este membră cu drepturi depline, ne-a indicat să vă transmitem Scrisoarea prezentată mai jos, pentru a vă cere să sprijiniți solicitările Confederației Europene a Sindicatelor, în  abordarea  crizei costului vieții în cadrul reuniunii informale a șefilor de stat sau de guvern de la Praga din 7 octombrie 2022.

 

În cele ce urmează, vă transmitem un Document elaborat de către Confederaţia Europeană a

Sindicatelor și susținut de către confederațiile sindicale afiliate.

 

Lucrătorii din Uniunea Europeană se confruntă cu o criză fără precedent a costului vieții. Nu salariile sunt cauza inflației, principalele victime ale acestei crize fiind tocmai, lucrătorii prost plătiți și persoanele vulnerabile care sunt cei mai afectaţi.

Angajatorii, guvernele și Uniunea Europeană au responsabilitatea de a lua măsuri urgente pentru a

ameliora această criză costului vieții.

 

Pentru acest motiv, lucrătorii și sindicatele din întreaga Europă solicită un Plan în șase puncte pentru a aborda criza costului vieții și pentru a trece către o economie sustenabilă, cu rezultate concrete pentru lucrători.

 

Miniștrii Energiei din U.E. au convenit săptămâna trecută, o direcție utilă, însă măsurile sunt mult prea timide și deloc suficiente pentru a face față crizei costului vieții. Printre măsurile adoptate, s-a propus limitarea contribuției de solidaritate, iar în ceea ce privește limitarea importurilor la gaze, Comisia nu a făcut nicio propunerea concretă în acest sens.

De asemenea, decizia Băncii Centrale Europene de a majora ratele dobânzilor va înrăutăți situația pentru lucrători și cetățeni și va fi dăunătoare dezvoltării economice viitoare.

 

Încă nu au fost propuse măsuri sociale la nivel european – aspectele sociale ale acestei crize au fost lăsate la latitudinea statelor membre, ca să le gestioneze singure. De asemenea, nu a fost prevăzut niciun sprijin financiar pentru statele membre cu constrângeri bugetare pentru a le permite să pună în aplicare măsurile anticriză necesare.

 

Având în vedere reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern de vineri, solicităm Guvernului

României să întreprindă demersuri pentru a determina Uniunea Europeană să ia măsuri urgente pentru a

garanta:

 

1. Creșteri salariale pentru a face față creșterii costului vieții; lucrătorii trebuie să primească o parte echitabilă din câștigurile rezultate din productivitatea muncii lor; măsuri de promovare a negocierilor colective, ca fiind cea mai bună modalitate de a obține o remunerație corectă într-o economie durabilă.

 

2. Compensații pentru persoanele care au dificultăți în a-și plăti facturile la utilități/ energie/ chirie, pentru a-și asigura condițiile de trai decente, precum și dreptul la hrană, toate acestea fiind drepturi ale omului și trebuind protejate.

 

3. Plafonarea prețului la energie/gaze, în special pentru persoanele fizice, precum și aplicarea unei taxe suplimentară pe profiturile excesive ale companiilor din aceste domenii, pentru a nu li se permite să speculeze această criză, coroborate cu alte măsuri pentru a împiedica marile corporații să-și mute profiturile în paradisuri fiscale, cum ar fi reducerea dividendelor și pentru a preveni speculațiile privind prețul alimentelor.

 

4. Aplicarea de măsuri naționale și europene de sprijin anticriză pentru protejarea veniturilor și locurilor de muncă în industrie, servicii și sectorul public și pentru finanțarea măsurilor sociale pentru a putea face față acestei crize și proceselor de tranziție justă.

 

5. Reformarea funcționării pieței energetice a Uniunii Europene. Recunoașterea faptului că energia este un bun public, precum și nevoia de investiții pentru a aborda cauzele fundamentale ale crizei, cum ar fi investițiile insuficiente în energia verde și consecințele privatizării în acest sector.

 

6. Deschiderea spre un dialog constructiv cu sindicatele pentru elaborarea și implementarea de măsuri privind această criză, conștienți fiind de gravitatea și urgența situației.

*****

Aproximativ 9,5 milioane de lucrători în U.E. au avut deja dificultăți în a-și plăti facturile la energie

înainte de începerea crizei costului vieții. Până în iulie anul acesta, costul gazului și al electricității a crescut

cu 38% în Europa față de anul trecut, iar costul continuă să crească. Aceasta și costurile în creștere ale

alimentelor și ale altor bunuri esențiale forțează milioane de lucrători să facă alegeri dureroase și îi împing

pe mulți în sărăcie.

 

Valoarea reală a salariilor minime legale în Europa a scăzut în medie cu 4,8% în acest an, reprezentând cea mai mare scădere a salariilor minime reale din acest secol și lăsând milioane de lucrători să lupte pentru a-și permite cele mai elementare costuri de viață, cum ar fi hrana, chiria si energia.

 

În același timp, milioane de bătrâni sunt cufundați și mai adânc în sărăcie, prin prăbușirea valorii reale a pensiilor de stat. Potrivit Eurostat, cei cu vârsta de peste 65 de ani se numără deja printre persoanele cele mai susceptibile de a avea probleme în a-și plăti facturile la energie şi aproape unul din zece nu a reușit să-și mențină casa suficient de caldă în 2019.

 

Față de cele arătate mai sus și în România până în luna iunie, inflația totală a atins niveluri record, pe măsură ce prețurile la energie și la alimente au continuat să crească, iar presiunile asupra prețurilor s-au extins la servicii și la alte bunuri. În zona euro, inflația a crescut puternic în al doilea trimestru al anului 2022, de la 7,4 % în luna martie (comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent), la un nou nivel record de 8,6 % în luna iunie. În UE, creșterea a fost și mai pronunțată, inflația mărindu-se brusc cu un întreg punct procentual, de la 7,8 % în luna martie, la 8,8 % în luna mai.

 

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2021 – august 2022)  faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) este 11,0%.

 

De la 1 ianuarie 2022, salariul minim brut garantat în plată stabilit de Guvern este de 2.550 lei,

faţă de 2.300 lei în 2021 si este mai mic decât coşul de consum pentru un trai decent pentru o persoană

adultă care este 2.708 lei.

Creșterea recentă a facturilor la energie a lovit deja persoanele în vârstă, deoarece acestia petrec

mai mult timp acasă. Acest lucru este agravat mult de faptul că pensiile de stat nu țin pasul cu inflația, ceea

ce înseamnă că valoarea reală a pensiilor de stat continuă să scadă.

 

******

Așadar, vă solicităm Domnule Președinte, Domnule Prim Ministru ca, prin prezența Dumneavoastră la această Reuniune, să susțineți măsurile expuse mai sus și să atrageți atenția asupra faptului că prețul inacțiunii sau al adoptării unui răspuns greșit, cum ar fi creșterea ratei dobânzii, înghețarea salariilor sau revenirea la agenda eșuată de austeritate, va fi catastrofal.

 

Cu stimă,

 

P R E Ș E D I N T E,

Leonard Sorin BĂRĂSCU